După cum știți femeile se exprimă cel mai bine prin imagini și sunet. După un week-end muncit, acum trebuie să purced la recuperarea banilor. Să fiu iar un pic Nebuna?
De ce în țara asta totul merge pe sistem de țeapă sau relații? Poate că eu vreau să fiu “curată”. Poate că vreau normalitate! Poate nu mai am chef să mă exploateze toată lumea pentru că sunt un no-name sau nu-l știu pe Icsulescu. Poate mi-aș dori să nu mă deprim de fiecare dată când fac ceva din proprie inițiativă și întâmpin numai piedici și oameni care te descurajează. Poate că nu mai vreau să lupt cu morile de vânt. Poate m-am săturat de atitudinile bolnavicioase care imediat te amendează cu fraze de genul: Îți vezi doar interesul personal! Ok. Dar interesul cui să-l văd? Pe al vostru?
Libertatea și independența sunt utopii. În realitate nu poți fi decât sclav sau tiran. În termeni românești: în sistem sau în afara sistemului.
Oportunist sau mafiot șmecher. Dar se pune problema: cât de șmecher poți fi într-un stat securizat unde orice mișcare îți este înregistrată: de la telefon la pagina de internet, tracking în tot orașul și mai ales în casa în care locuiești? Care este soluția? E ok să fim în continuare submisivi social și să înghițim tone de căcat în fiecare zi fără să crâcnim? E mai bine să taci? DA. Este indecent să ceri bani pe muncă cinstită. Este un subiect delicat. (vorbesc de anul 2012 și nu de perioada 30 august 1948 – decembrie 1989). Situația și instituțiile de represiune au rămas aceleași. S-au reîntors și PSD-iștii pe locurile lor. Ion Iliescu să trăiască și să ne facă pastă de mici. Veni vidi vici!
Vă rog să-mi scuzați retorica și vulgaritățile personale. Vor mai urma și altele.
Enjoy my shit!